Despre Delta Dunarii putem sa scriem, sa prezentam imagini, dar despre ceea ce ofera ea cu adevarat nu putem sa aflam decat daca ii intrebam pe cei ce-au vizitat-o.

    Noi putem oferi caracteristicile geografice, climatice, istorice si cateva informatii utile, restul il faceti voi...

    Suprafata propriu-zisa a Deltei Dunarii este de 4.152 km², din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romaniei, adica 3.446 km² (82%). Suprafata fostului golf Halmyris, pe care a aparut complexul lacustru Razim-Sinoie este de 1.015 km² (din care lacurile ocupa 863 km2). impreuna. cele doua unitati geografice totalizeaza 5.165 km² (din care 732 km² pe partea stanga a bratului Chilia - inclusiv delta secundara a acestuia in Basarabia de sud, Ucraina).

    Prin Delta Dunarii trece paralela de 45⁰ ce marcheaza jumatatea distantei dintre Polul Nord si Ecuator. Aceasta pozitionare a generat un microclimat specific influentat si de vecinatatea cu Marea Neagra,  creand conditii favorabile de constituire a unei halte in drumul pasarilor migratoare si in acelasi timp o zona de rezidenta pentru multe alte specii de pasari si mamifere.

    Desi exista mai multe pareri formulate de cercetatori romani si straini in ceea ce priveste formarea initiala a Deltei Dunarii, multi dintre acestia considera ca aceasta a aparut pe locul unui golf al Marii Negre incepand din Plesitocenul superior sub forma unui cordon litoral numit "cordon initial" si care corespunde axului central al aliniamentului de grinduri Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol. Aparitia acestuia a transformat golful intr-un liman. Evolutia ulterioara a deltei s-a datorat aportului de sedimente transportat de cele trei brate principale de varsare ale Dunarii in mare, cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe in sudul,  iar cel mai tanar, Chilia, in nordul acesteia. Desigur ca evolutia Deltei nu a fost una liniara, trasformarile putan fi etapizate in perioade de sute de ani, dar scopul acestui material este pur informativ, caracterul pur stiintific fiind lasat in seama specialistilor.

    Caracteristica generala a deltelor, aceea de regiune plana, se regaseste si in cazul Deltei Dunarii. O adevarata campie aluvionara in permanenta formare, din care aproximativ 20,5% se gaseste situata sub nivelul "0" al Marii negre iar restul de 79,5% peste acest nivel. Regiunile inalte se regasesc pe grindurile marine precum Letea (12.4 m.), Caraorman (7 m.), iar zonele joase sunt constituite din fundurile lacurilor si al bratelor Dunarii a caror puncte maxime de adancime culmineaza cu -39 m. (Bratul Chilia), -34 m. (Tulcea), - 26 m. ( Bratul Sf. Gheorghe) si -20 m. (Canalul Sulina).

    Ca forme morfohidrografice intalnim grindurile marine (Letea, Caraorman, Saraturile, Crasnicol etc.) situate intr-o pozitie perpendiculara pe bratele Dunarii si grindurile fluviale situate de-a lungul acestor brate si agarlelor principale. Alte forme sub care se prezinta Delta Dunarii sunt terenurile mlastinoase acoperite de ape in functie de nivelul Dunarii, lacurile (dintre care amintim Dranov, Rosu, Gorgova, Lumina, Isac Merhei, Furtuna, Matita etc.), bratele, garlele (Lopatna, Perivolovca, Sontea etc.) si canalele principale (Litcov, Sireasa, Eracle, Crisan-Caraorman, Mila 35 etc.).

    Amintind mai sus despre nasterea Deltei Dunarii, spuneam ca a evoluat in culcusul oferit de cele trei brate ale unei naturi iubitoare de frumos si darnica cu multimea speciilor de plante si animale ce-si gasesc aici adapost. Cele trei brate, in ordinea varstei si din punct de vedere al dispunerii lor de la sud spre nord sunt:

• Sf. Gheorghe - cu o lungime de 108 km, transportand aproximativ 23% dn cantitatea de apa si sedimente adusa de fluviul mama - Dunarea, a suferit de-a lungul anilor o serie de modificari artificiale prin modificarea unor meandre, lungimea acestuia scurtandu-se la aproximativ 70 km. La finalul drumului acest brat se bifurca pe partea dreapta cu un alt brat ce-si imparte existenta intre Garla de Mijloc si Garla Turceasca ce-si varsa apele in Meleaua Sfantu Gheorghe, la adapostul insulei Sacalin.
• Sulina - canalul cu o lungime actuala de 34 mile marine (componenta a Dunarii Maritime ce se intinde intre gura Canalului Sulina si localitatea Braila) a beneficiat de lucrari de corectare a meandrelor si de adancire a albiei intre anii 1862 si 1902 ca urmare a interventiei Comisiei Europene a Dunarii. Lucrarile efectuate au redus cu aproape 30 de km din lungimea initiala a acestui acestui brat, iar volumul de apa si aluviuni transportat in prezent din totalul adus de Dunare  este de aproximativ 19%. In vederea mentinerii conditiilor propice pentru navigatia navelor maritime, in timp au fost realizate lucrari de prelungire a canalului Sulina in mare pe o distanta de aproximativ 10 km.
• Chilia - bratul cel mai tanar, cel mai lung (120 km), cel mai ramificat si gazda unei multimi de ostroave, transporta aproximativ 58% din volumul total de apa si aluviuni adus in pragul Deltei de fluviul Dunarea. De-a lungul timpului a format cateva delte secundare, prima fiind in depresiunea Pardina, cea de-a doua in avalul localitatii Chilia Veche iar in prezent o alta, aflata in plina constructie, in aval de localitatea Periprava.

    Delta Dunarii profitand de pozitia sa beneficiaza de un climat temperat-continental cu influente pontice. Are parte de cel mai insorit cer al tarii (nebulozitatea anuala este redusa sub 5 zecimi), o temperatura medie anuala de aproximativ 11⁰C. si un regim mediu al precipitatiilor situat intre 300 - 350 mm/an in zona estica si de 400 - 450 mm/an in zona vestica. Primavara si toamna se produc furtuni generate de vanturile dinspre nord si sud ce bat de-a lungul litoralului.